Abstrakt
Ziel des Artikels ist es, die Migrations- und Siedlungsprozesse nomadischer Stämme (unter besonderer Berücksichtigung der tatarischen Nogajen) im Gebiet zwischen Prut, Dnister und Schwarzem Meer zu charakterisieren und ihre Rolle in der osmanischen Politik zu erläutern. Besondere Aufmerksamkeit wird der Entstehung von Budjak gewidmet – einer Grenz- und Übergangsregion, in der sich seit dem 16. Jahrhundert Stämme wie die Orumbetoglu und Oracoglu niedergelassen haben. Die Untersuchungen basieren auf osmanischen Dokumenten, Chroniken türkischer und rumänischer Herkunft, diplomatischer Korrespondenz und Forschungen von Historikern wie D. Cantemir und N. Iorga. Auf dieser Grundlage untersuchte der Autor die Dynamik der Nomadenmigration und ihre Beziehungen zur lokalen Bevölkerung. Die Untersuchungen zeigen, dass die Nomaden von den Osmanen als Hilfstruppen sowie als Instrument der politischen Kontrolle und wirtschaftlichen Ausbeutung genutzt wurden. Im 17. Jahrhundert verwandelte sich Budziak von einem schmalen Küstenstreifen am Schwarzen Meer in ein breiteres Grenzgebiet. Die Nomaden spielten dort eine Schlüsselrolle und beeinflussten gleichzeitig die osmanische Politik der Nachbarstaaten.
Bibliografia
Arhiv na institut na Balkanistika na BAN: d. 106.
Arhiva Politicii Externe a Rusiei, „Edison Dossiers” R. 112/1, A. 1761, d. 1, f. 1.
Călători străini despre Țările Române, vol. II–V, București 1970–1973.
Cantemir D., Descrierea Moldovei, Chișinău 1988.
Catalogul documentelor turcești, vol. II, București 1965.
Cronici turcești privind Țările Române, vol. I–II, București 1966–1974.
Evlia Celebi. Kniga puteshestvia, Moskva 1961.
Hurmuzaki E., Documente privitoare la istoria românilor, Supplement II, vol. I, București 1893.
Letopiseţil Țãrii Moldovei, Chișinãu 1990.
Moldova în contextul relațiilor politice internaționale. 1387–1856, Chișinãu 1992.
Sbornik Russkogo istoričeskogo obshčestva, vol. 41, Sankt Peterburg 1884.
d’Askoli E.D., Opisanie čiornogo moria i Tatarii v 1634 g., Odessa 1902.
Bačinski A.D., Dobroliubski A.O., Budjakskaia orda v XVI–XVIII vv. Istoriko-arheologičeskii očerk [in:] Social‘no-ekonomičeskaia i političeskaia istoria Moldavii perioda feodalizma, Chișinău 1988, s. 82–84.
Bilovski A., Pisma Stanisława Żółkiewskogo, Lwów 1861.
Chirtoagă I., Sud-Estul Moldovei și stînga Nistrului (1484–1699). Expansiunea și dominația turco-tătară, București 1999.
Chirtoagă I., Tri novyh osmanskih dokumenta po istorii Moldovy, „Buletinul A.Ș.M.”, seria științe sociale 1989, nr. 3, s. 58–60.
Chirtoagã I.G., Dmitriev P.D., Izmenenia v administrativno-teritorialinom ustroistve tsentralinoi čiasti Dnestrovsko-Prutskogo mejdurecia v XVII-XVIII vv., „Buletinul A.Ș.M.”, seria științe. sociale 1989, nr. 1, s. 49.
Ciobanu V., Politică și diplomație în secolul al XVII-lea. Țările Române în raporturile polono-otomano-habsburgice (1601–1634), București 1994.
Frățiman I., Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilaviei (Brăilei), Chișinău 1923.
Gemil T., Relațiile Țărilor Române cu Poarta otomană în documente turcești (1601–1712), București 1984.
Gemil T., Țările Române în contextul politic internațional (1621–1672), București 1979.
Gökbilgin M.G., Rumeli de Yurukler, Tatarlar ve Evlãd-i Fâtihân, Istanbul 1957.
Grozdanova E., Nalog gizie s balkanskih zemeli v sisteme dohodov gosudarstvenoi kazny Osmanskoi imperii (po turetskim dokumentam) [in:] Vostočinye istočiniki po istorii narodov Iugo-Vostočinoi i Tsentralinoi Evropy, vol. III, Moskva 1974.
Guboglu M., Inscripția sultanului Suleyman Magnificul în urma expediției în Moldova (1538), „Studii. Revista de istorie” 1956, nr. 2–3, s. 107–124.
Hammer I. de, Histoire de l’Empire Ottoman, vol. II (1656–1676), Paris 1838.
Holban I., Douã știri despre lupta de la Hotin, „Revista istoricã” 1938, nr. 8, s. 144–151.
Ieremia I., Moldova în contextul relațiilor politice internaționale. 1387–1856, Chișinãu 1992.
Iorga N., Scrisori de boieri. Scrisori de domni, ed. III, Vãlenii de Munte 1931.
Iorga N., Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe, București 1899.
Kočekaev B.B., Valihanov C.C., O drevnenogaiskoi narodnosti [in:] Istoria gorskih i kočevyh narodov severnogo Kavkaza, Stavropol 1975.
Kusheva E., Narody severnogo Kavkaza i ih sviazi s Rossiei, Moskva 1963.
Novičev A.D., Turetskie kočevniki XV–XVIII vv., Moskva 1960.
Novoseliski A.A., Boriba russkogo gosudarstva s tatarami v pervoi polovine XVII v., Moskva–Leningrad 1948.
Panaitescu P.P., Cãlãtori poloni în Țãrile Române, București 1930.
Popescu R., Istoriile Țării Românești [in:] Cronicari munteni, vol. I, București 1961.
Smirnov V.D., Krymskoe hanstvo pod verhovenstvom Ottomanskoi Porty do načiala XVIII v., Sankt Peterburg 1887.
Todorov N., Balkanskii gorod XV–XIX vekov. Sotsialino-ekonomičeskoe i demografičeskoe razvitie, Moskva 1976.
Licencja
© by Adam Mickiewicz University, Faculty of History, Poznań, 2007
OPEN ACCESS
